Nicolae P. Romanescu, descendentul unei vechi familii boiereşti oltene, a învăţat la Craiova, Paris şi Aix en Provence. A studiat literele, dreptul şi economia la Universităţi din Franţa şi Belgia. I-a cunoscut pe Barbey d'Aurevilly, Alphonse Karr, filosoful Em. Caro, P. Decourcelle, A. Schiller în casa poetei Louise Read din Paris.

În 1875 s-a întors în ţară. Ca liberal a fost deputat şi senator de drept. La Craiova a fost consilier comunal din 1883 şi primar în 1898, 1901-1904, 1914-1916 şi 1929. A introdus o concepţie modernă în administraţie şi a dezvoltat proiecte de urbanism, igienă publică, salubritate, canalizări, alimentări cu apă, reţele de tramvai, electricitate, parcuri, pavaje etc. Parcul care îi poartă numele, proiectat de arhitectul peisagist Edouard Redont şi premiat la Expoziţia Internaţionala de la Paris din 1900, este una din importantele sale realizări edilitare. A întemeiat o şcoală de menaj în 1885, iar în 1901 a introdus primul atelier şcoala din Craiova.

Se căsătoreşte pe 21 mai 1894 cu Lucia Elena Fălcoianu, domnişoară de onoare a Reginei Elisabeta a României şi se stabilesc la Liege, unde se nasc şi primii lor copii: Ion (1895), Maria (1896), Marcel Petre (1897) şi Nicolae (1899). Ultimii doi copii ai familiei s-au născut la Paris, Alexandru Mircea (1900) şi Radu Carol (1901).

Ion, primul său băiat, a murit în 1918 în timpul primului război mondial, fiind erou al Franţei şi al României. Marcel a fost diplomat, poet şi istoric. Nicolae a fost doctor în medicină, deţinut politic şi medic la leprozeria din Delta. Alexandru Mircea a fost consul la Viena, iar Radu, doctor în ştiinţe economice, a plecat din ţară cu ajutorul lui De Gaulle în 1968.

Alături de cărţi româneşti vechi şi cărţi străine rare (Aldus Manutius, Estienne, Elzevir, Didot) cu însemnări manuscrise, autografe, ex-librisuri, legaturi în piele, Nicolae P. Romanescu a donat Fundaţiei "Alexandru şi Aristia Aman" în 1930, tablouri din şcoala italiană şi olandeză (sec. XVI-XVII), tablouri ale unor pictori români celebri, mobilier, porţelanuri, tapiserii, fresca de la biserica din Creţeşti etc.